Sărmașu

Sărmașu este un oraș din județul Mureș, situat în Câmpia colinară a Sărmașului, pe cursul superior al Pârâului de Câmpie, la intersecția paralelelei 46°45′ latitudine nordică cu meridianul 24°10′ longitudine estică. Orașul se află în zona centrală a țării, la întrecerea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița-Năsăud, având o suprafață administrativă de 76,12 km² și o populație de 7.493 locuitori (recensământul 2002). A dobândit statutul de oraș în anul 2003, după o istorie documentată încă din 1329, fiind un centru istoric al exploatării industriale a gazului metan din România.

Date Geografice

Coordonate geografice	46°45′03″ N, 24°09′47″ E (46.7508, 24.1631)
Altitudine	326–500 m (medie 380 m)
Județ	Mureș
Suprafață	76,12 km² (7.612 ha)
Populație (2002)	7.493 locuitori
Cod poștal	547515
Fus orar	UTC+2 (iarnă), UTC+3 (vară) — Europe/Bucharest
Prefix telefonic	0265
Vecinătăți	Nord: Budești (Bistrița-Năsăud); Est: Sînpetru de Câmpie (Mureș); Sud-Est: Miheșu de Câmpie (Mureș); Vest: Cămărașu (Cluj); Nord-Vest: Mociu (Cluj)
Localități componente	Sărmașu (rezidență), Balda, Sărmășelu, Sărmășel-Gară, Vișinelu, Larga, Moruț, Titiana

Relief

Orașul se așează în Câmpia Transilvaniei, în zona de coline joase numită Câmpia colinară a Sărmașului. Înălțimea medie a terenului față de nivelul mării este de 380 m, cu un maxim de 500 m pe perimetrul administrativ. Relieful este predominat colinar suav, favorabil agriculturii și așezărilor umane, fiind traversat de valea Pârâului de Câmpie care colectează apele pluviale dintr-un areal întins.

Compoziția geologică a solurilor este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziom și soluri brune slab roșcate, de o fertilitate ridicată, care au permis o îndelungată și rodnică activitate agricolă. Suprafața arabilă se întinde pe 4.649 ha, pășunile și fânețele pe 1.644 ha, iar viile și livezile pe 24 ha.

Climă

Clima este continentală umedă (clasificarea Köppen: Dfb), specifică zonei colinare din Transilvania. Iernile sunt rece și iernile, verile calde și pluvioase, iar primăverile și toamnele sunt tranziții scurte. Regimul pluviometric și temperaturile mai mici comparativ cu zona de câmpie din vestul țării fac ca aici să fie mai puțin simțite efectele perioadelor secetoase. Pârâul de Câmpie, care traversează localitatea, își reduce debitul până la secare în perioadele de secetă, lipsei unei ape curgătoare cu debit permanent fiind o problemă istorică rezolvată parțial prin racordarea la sistemul județean de alimentare cu apă și construirea unei stații de epurare.

Populație și demografie

An	Populație totală	Români	Maghiari	Romi	Alte
2002	7.493	5.086 (67,88%)	1.820 (24,29%)	577 (7,70%)	8 (0,13%)

Repartizarea pe sexe indică o ușoară preponderență a persoanelor de sex feminin (3.795 — 50,65%) față de cele de sex masculin (3.698 — 49,35%). Pe grupe de vârstă: 0–14 ani: 1.458; 15–59 ani: 4.666; 60+ ani: 1.369. Structura confesională: ortodoxă 5.340, reformată 1.429, adventistă de ziua a șaptea 450, greco-catolică 143, romano-catolică 44, penticostală 18, alte religii 69. Populația stabilă a scăzut ușor față de recensămintele anterioare (7.491 în 2010), tendința fiind influențată de fertilitatea scăzută și migrația externă a tinerilor calificati.

Istorie

Descoperirile arheologice fortuite din perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului — ceramică de tip Coțofeni, străpungătoare din corn de cerb, topoare de piatră perforată —, păstrate în muzeul școlar al localității, atestă existența unei populații sedentare pro-tracice, cu ocupații de cultivare a pământului, creștere a animalelor și meșteșuguri casnice. Prima atestare documentară a localității Sărmașu datează din 10 aprilie 1329, prin actul elaborat în numele regelui ungar care menționează Sărmașu ca punct de hotar cu domeniile învecinate, dăruite nobilului Ștefan Pogány în schimbul unor posesiuni din Slovacia. În 1348, regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, donează moșia Sărmașu și altele învecinate familiei nobilare de Juc. Localitatea apare în documente cu denumirea „Terra nobilium de Swk Sarmas”, fiind menționată și biserica localnicilor, „ecclesia parochialis in Swk Sarmas”.

Sărmașu a fost martor al multor evenimente importante din istoria Transilvaniei și a țării. Locuitorii au fost prezenți la marile evenimente istorice, în special la Revoluția de la 1848, când s-au remarcat Alexandru Chiorean, în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei, și Vasile Simonis, ca tribun al aceleiași zone în cadrul administrației lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial, comuna aflată sub ocupație străină a cunoscut ororile războiului prin masacrele de la Sărmaș și Sărmășel. Așezarea devine în 1947 reședință de plasă în cadrul județul Cluj, în 1952 reședință de raion cu același nume tot în județul Cluj. Din 1960 devine comună în raionul Luduș, iar din 1968 comună în județul Mureș. În anul 2003 localitatea este ridicată la rangul de oraș.

Un capitol esențial al istoriei locale este exploatarea gazului metan. Domurile gazeifere de sub oraș au oferit zonei o bogăție inestimabilă — gazul metan, considerat de specialiști cel mai curat din punct de vedere calitativ și de conținut de metan. Sărmașu se află în rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, pe 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală. De-a lungul timpului, industria gazului a reprezentat motorul principal al economiei locale, alături de prelucrarea lemnului și agricultura.

Obiective turistice

Muzeul cu colecții de istorie și etnografie

Funcționează în cadrul școlii locale și cuprinde piese arheologice descoperite pe teritoriul orașului (ceramică coțofeni, unelte de piatră, piese din epoca bronzului), documente și fotografii istorice legate de Revoluția de la 1848 și de exploatarea gazului metan, precum și exponate de artă populară, porturi tradiționale și obiecte de uz casnic care reflectăpecificul etnic și cultural al zonei.

Biserica din lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

Situată în satul Sărmășel-Gară, biserica datează din 1692 și a fost mutată pe locul actual în 1939 din satul Dâmb. Este un monument de arhitectură lignea tipică zonei Câmpiei Transilvaniei, cu pictură murală parțial conservată și iconostas de lemn sculptat, constituind un punct de referință al patrimoniului religios și cultural al localității.

Băile Sărmășel — nămol sapropelic

Pe teritoriul localității Sărmășel există surse de nămol sapropelic cu proprietăți terapeutice confirmate de laboratoarele de specialitate. Resursa este momentan neexploatată organizat, dar reprezintă un potențial turistic nevalorificat pentru dezvoltarea turismului balnear și de tratament în zona orașului.

Prima sondă de foraj de gaz metan (1908)

Primul foraj de gaz metan din zona Sărmașului, datat 6 februarie 1908, a marcat începutul exploatării industriale a acestui resursă în România. Sonda a fost declarată obiectiv cu valoare muzeală și constituie un simbol al importanței industriale a orașului în istoria energetică a țării.

Personalități

Alexandru Chiorean — prefect al Câmpiei Transilvaniei în timpul Revoluției de la 1848, personalitate marcată a mișcării revoluționare din zona Sărmașului.

Vasile Simonis — tribun al Câmpiei Transilvaniei în administrația lui Avram Iancu (1848–1849), figură de seamă a luptei pentru drepturile românilor din Transilvania.

ec. Valer Botezan — primarul actual al Orașului Sărmașu, initiator al proiectelor de modernizare a infrastructurii, digitalizare a serviciilor publice și dezvoltare economică locală.

Distanța aeroport Sărmașu - Suceava Ștefan cel Mare International Airport (SCV)

Indicații rutiere Sărmașu - Suceava Ștefan cel Mare International Airport